Traim in Romania si modificarile fiscale ne ocupa tot timpul.

Prin OUG 156 publicata in MO nr 1334 in data de 31.12.2024, s-a modificat, din nou, ca doar ne fusese dor, plafonul pentru care o societate comerciala poate aplica impozitul pe venitul microintreprinderilor, astfel ca firmele care, atentie, la 31.12.2024, au atins cifra de afaceri de 250.000 euro trec începând cu 01.01.2025 la impozit pe profit. Si inca una buna: daca o persoana fizica are mai multe firme in care detine peste 25% din partile sociale, trebuie sa evalueze cifra de afaceri ale fiecareia, pentru ca daca, cumulate, adica cifra de afaceri ale tuturor firmelor detinute depaseste 250 000 euro la 31.12.2024 va trece de la 01.01.2025 cu toate firmele detinute la impozit pe profit. Si uite asa, brusc, peste noapte se schimba toate socotelile…si asta in conditiile in care luna decembrie 2024 are termen de declarare in 25.01.2025…

Tot prin aceasta ordonanta s-a modificat si cota de impozit pe dividende, astfel ca de la 01.01.2025, daca mai aveati ceva profit de repartizat din anii trecuti sau ati realizat profit in 2024 si doriti sa il distribuiti pe dividende, veti plati impozit de 10% pe dividende, nu 8%, cum era prevazut pana la 31.12.2024. De mentionat faptul ca, o data cu cresterea salariului minim brut pe economie la 4050 lei de la 01.01.2025, se schimba si pragurile pentru plata CASS, astfel ca:

• daca retrageti dividende nete pana in 6 salarii minime brute, adica pana in 24300 lei nu se plateste sanatatea;
• daca retrageti dividende nete intre 6 si 12 salarii minime (adica intre 24300 lei si 48600 lei) veti plati 2430 lei sanatate/an;
• daca retrageti dividende nete intre 12 si 24 salarii minime (adica intre 48600 lei si 97200 lei) veti plati 4860 lei sanatate/an;
• daca retrageti dividende nete peste 24 salarii minime , adica peste 97200 lei, veti plati la sanatate 9720 lei/an.

Si tot peste noapte, s-au trezit cu alta cota de impozitare si societățile care au cod Caen 6210, 6290, 5611, 5612 si 5622, acestea aplicand incepand cu 01.01.2025 impozitul pe venitul microintreprinderilor de 3%.

Printre ele mai apare si o modificare, sa zicem, bine venita, pentru ca era interpretabila, si se refera la eliminarea restrictiei unei societati de a fii platitoare de impozit pe venitul microintreprindelor, daca deasfasoara activitati de consultanta. Astfel ca, de la 01.01.2025, o societate care presteaza activitati de consultanta poate opta pentru impozitare micro.

Sa ramanem optimisti pentru un an mai bun cu speranta, caci aceasta ne-a mai rămas, ca nu vor aparea si alte modificări peste noapte, ca hoții…

Suntem obisnuiti deja ca la sfarsitul anului Guvernul sa emita o hotarare prin care sa impuna majorarea salariului minim brut pe economie garantat in plata, asa cum a procedat in 09.12.2022, prin Hotararea 1447/2022, prin care s-a stabilit majorarea salariului de baza minim brut pe tara la 3 000 lei incepand cu 01.01.2023.

Ei bine, in aceasta toamna, pe fondul lipsei de bani la buget, Guvernul a iesit in fata cu o hotarare si cu o ordonanta de urgenta in vederea majorarii salariului de baza minim brut pe tara diferentiat pe sectoare de activitate. Asadar sa vedem care sunt acestea.

Hotararea de Guvern 900/2023 din 28.09.2023 prevede majorarea salariului de baza minim brut pe tara, incepand cu 01.10.2023, de la 3000 lei la 3300 lei, fără a include indemnizaţii, sporuri şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru de 8 ore pe zi. Dintr-un salariu de incadrare de 3300 lei, fara alte adaosuri, angajatul ramane cu un salariu net de 2026 lei, iar angajatorul are o cheltuiala totala per angajat de 3374 lei.

As sublinia aici faptul ca in momentul de fata in mediul privat nu exista nici o diferentiere intre un angajat fara studii sau cu studii medii si un angajat cu studii universitare sau chiar postuniversitare, ori diferite calificari in domeniul in care s-a specializat, ceea ce mi se pare inechitabil.

In schimb se doreste a face o diferentiere pe sectoare, astfel incat prin Ordonanta de urgenta nr. 93/2023 din 31.10.2023, publicata in Monitorul Oficial in 01.11.2023, prevede ca, de la aceeasi data, 01.11.2023, salariul de baza minim brut in sectorul constructiilor se majoreaza de la 4000 lei la 4582 lei pe luna, iar in sectorul agricol si industria alimentara salariul de baza minim brut se majoreaza de la 3000 lei la 3436 lei. Daar, pentru ca intotdeauna exista un “dar”, angajatii din aceste sectoare nu vor simti nici o crestere neta de salariu, intrucat prin legea 296 din 26.10.2023, se elimina scutirea referitoare la contributia de asigurari sociale de sanatate, astfel ca, incepand cu 01.11.2023 angajatii din sectorul constructiilor, agricol si industria alimentara vor datora si contributia la sanatate,10%, fiind scutiti doar de impozitul pe venit (10%).

In concluzie atragerea de resurse la stat pentru acoperirea deficitului bugetar primeaza bunastarii populatiei si prosperitatii mediului de afaceri, aruncand praf in ochi clasei muncitoare si impovarand si mai mult antreprenorii.

Achizitia de bunuri si/sau servicii de catre o societate impune analiza a doua probleme: dreptul de deducere a cheltuielii generate de achizitie si dreptul de deducere a TVA-ului aferent achizitiei in cazul societăților platitoare de TVA.

Orice achizitie de bunuri si servicii trebuie sa se realizeze in baza unui document justificativ pentru ca respectiva cheltuiala sa fie recunoscuta in contabilitate : factura fiscala sau bon fiscal.

In art. 319 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal sunt specificate elementele obligatorii ale unei facturi fiscale, abordandu-se si noțiunea de factura electronica, ca fiind o factura cu toate elementele obligatorii prevazute de lege, dar primita in format electronic. Desigur, datorita tendinței continue de digitalizare, softurile de pe piata sunt actualizate continuu si au prevazute deja aceste elemente obligatorii ale unei facturi fiscale. Daca in cazul achizitiei de bunuri si servicii pe baza de factura fiscala totul este clar, in cazul achizitiei cu bon fiscal situatia se schimba putin, asadar:
La ce trebuie sa fim atenti atunci cand facem achizitii de bunuri/servicii cu bon fiscal?

In primul rand vom analiza achizitia cu bon fiscal din punct de vedere al taxei pe valoare adăugată, pentru societatile platitoare de TVA. Conform art. 319 alin.12, 13 si 21 din Codul Fiscal, bonul fiscal este asimilat unei facturi simplificate, daca valoarea de achizitie este mai mica de 100 euro (calculat la cursul BNR din ziua anterioara achizitiei) si daca au inscris pe ele codul de înregistrare in scop de TVA al beneficiarului. Daca aceste doua condiții sunt îndeplinite se poate deduce TVA-ul inscris pe bonul fiscal, mai ramanand de analizat, desigur, si daca acele achizitii/prestări de servicii sunt efectuate conform activitatii societatii, pentru a fii considerate cheltuieli deductibile sau nedeductibile.

Daca valoarea achizitiei cu bon fiscal depaseste 100 euro (calculat la cursul BNR din ziua anterioara achizitiei), pentru a deduce TVA-ul beneficiarul trebuie sa solicite factura fiscala.
ATENȚIE! Conform Hotararii de Guvern nr. 355/2023 art. 2, se poate solicita factura fiscala, pentru un bon fiscal ce depaseste 100 euro, doar in ziua in care s-a emis bonul fiscal. Daca nu se solicita factura fiscala in aceeasi zi in care s-a emis bonul fiscal, se pierde dreptul de deducere al TVA-ului de pe acel bon fiscal.
Deci, nu mai puteti solicita factura fiscala pentru un bon ce depășește 100 euro, peste o luna, cand ati ajuns cu actele la contabil si acesta va atrage atentia ca aveti un bon fiscal ce depaseste 100 euro, intrucat este prea târziu pentru a mai face ceva.

In al doilea rand vom analiza dreptul de a deduce o cheltuiala efectuata in baza unui bon fiscal, aici discutand mai mult din punct de vedere al societăților platitoare de impozit pe profit. Pentru a deduce o cheltuiala efectuata pentru desfășurarea activitatii autorizate a societății nu exista o valoare maxima pana la care o cheltuiala este deductibila precum nu exista nici conditia de a fii înscris pe bonul fiscal codul de înregistrare al societății. Bonul fiscal poate fii folosit ca document justificativ pentru a deduce o cheltuiala fara a fii condiționat de existenta inscrierii pe el a codului de înregistrare al societății sau fara a exista un plafon valoric., fiind indeajuns atasarea bonului la un decont de cheltuieli si înregistrarea lui in contabilitate.

Prin urmare, nu uitați! Daca sunteti platitor de TVA, efectuati o achiziție de bunuri si/sau servicii in baza unui bon fiscal, si doriti deducerea TVA-ului, pana la valoarea de 100 euro solicitați înscrierea pe bonul fiscal a codului de înregistrare in scop de TVA, iar daca ati uitat aceste lucru solicitati factura fiscala in aceeasi zi in care a fost emis bonul fiscal.

Asa cum bine stim, anul 2023 a adus schimbari majore in modul de impozitare a activitatii economice desfasurate atat de societatile comerciale cat si de persoanele fizice autorizate. Despre modificarile fiscale la societatile comerciale am discutat intr-un articol anterior, articol pe care il puteti regasi aici.

PFA/II/IF care realizeaza venituri din activitati independente sunt obligate sa plateasca bugetului de stat taxe si contributii sociale. PFA se pot infiinta alegand intre doua sisteme de impozitare: sistem real sau norma de venit daca activitatea desfasurata, conform codului CAEN, se regaseste in nomenclatorul ANAF. Norma de venit reprezinta o suma stabilita de ANAF pentru fiecare activitate independenta in functie de codul CAEN si judetul in care isi desfasoara activitatea PFA-ul, suma care reprezinta baza de calcul pentru impozitul pe venit de 10%. In fiecare an ANAF publica pe site-ul agentiei sale normele de venit aferente fiecarei activitati si fiecarui judet si oras in parte. Pentru Oradea si judetul Bihor normele de venit pentru anul 2022 le regasiti aici.

PFA-urile care incepand cu anul 2023 aleg pentru impozitarea activitatii norma de venit, trebuie sa stie faptul ca daca in cursul anului 2023 vor realiza un venit brut a carui valoare va depasi echivalentul in lei a sumei de 25 000 euro, incepand cu anul 2024 vor fii obligate sa treaca la impozitarea in sistem real, conform OUG 16/2022. Suma de 25 000 euro se va calcula la cursul de schimb mediu anual pentru 2023 comunicat de BNR la sfarsitul anului.

Atentie! Pentru anul 2022, pentru trecerea de la norma de venit la sistem real ramane valabil plafonul de 100 000 euro (calculat la cursul mediu anual aferent anului 2022 care a fost de 4,9315 lei/euro).

Sistemul real reprezinta modul de stabilire a veniturilor impozabile pe baza datelor din contabilitatea simpla, ca diferenta intre venitul brut realizat si cheltuielile deductibile efectuate pentru realizarea veniturilor. Aici trebuie tinut cont de o serie de prevederi ale Codului Fiscal intrucat nu orice venit reprezinta un venit impozabil, asa cum nici orice cheltuiala reprezinta cheltuiala deductibila. La fel ca si in cazul normei de venit, si in sistem real impozitul pe venit este tot de 10%.

In continuare as dori sa parcurg cazurile in care un PFA/II/IF trebuie sa plateasca contributii sociale si care sunt noile plafoane valabile de la 01.01.2023.

Sa incepem cu contributia de asigurari sociale (CAS). Persoanele fizice care in anul 2023 vor obtine venituri nete din activitati independente* si din drepturi de proprietate intelectuala *, care vor fi :

• cuprinse intre 12 si 24 de salarii minime brute pe tara, adica intre 36 000 lei – 72 000 lei, vor plati contributia de asigurari sociale la nivelul a 12 salarii minime brute pe tara, respectiv vor plati CAS 9 000 lei/an;
• peste 24 salarii minime brute pe tara, adica peste 72 000 lei, vor plati contributia de asigurari sociale la nivelul a 24 salarii minime brute pe tara, respectiv vor plati CAS 18 000 lei/an.

Persoanele fizice autorizate care vor obtine venituri nete sub nivelul a 12 salarii minime brute pe tara, nu vor datora contributie de asigurari sociale dar vor putea sa opteze pentru plata acesteia catre bugetul statului.

In ceea ce priveste contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS), persoanele fizice care in anul 2023 vor obtine venituri nete din activitati independente*, din drepturi de proprietate intelectuala *, chirii, dividende, dobanzi, activitati agricole, etc. care vor fi :

• cuprinse intre 6 si 12 salarii minime brute pe tara, adica intre 18 000 lei – 36 000 lei, vor plati CASS la nivelul a 6 salarii minime brute pe tara, respectiv vor plati 1800 lei/an;
• cuprinse intre 12 si 24 salarii minime brute pe tara, adica intre 36 000 lei – 72 000 lei, vor plati CASS la nivelul a 12 salarii minime brute pe tara, respectiv vor plati 3 600 lei/an;
• peste 24 salarii minime brute pe tara, adica peste 72 000 lei, vor plati CASS la nivelul a 24 salarii minime brute pe tara, respectiv vor plati 7 200 lei/an.

Si in cazul contributiei de asigurari sociale de sanatate, daca nu se incadreaza in plafoanele mentionate mai sus, pentru a fii asigurate, persoanele fizice pot depune declaratia unica si pot opta pentru plata CASS, aceasta calculandu-se la nivelul a 6 salarii minime brute pe tara, platind 1800 lei/an, cu conditia sa depuna declaratia unica la ANAF in termenul legal(*).

As dori sa mentionez faptul ca daca s-au depasit plafoanele mentionate mai sus, persoanele fizice sunt obligate sa plateasca la stat contributiile de asigurari sociale si de sanatate chiar daca au in derulare un contract individual de munca, unde se retin deja aceste contributii.

Pentru anul 2022 termenul de depunere a declaratiei unice este 25.05.2023 si se poate descarca de aici. Pentru anul 2022 se va respecta legislatia in vigoare la momentul respectiv, drept urmare daca veniturile realizate in 2022 au depasit plafonul de 12 salarii minime brute pe tara, adica 30 600 RON, PFA va trebui sa declare in DU si sa plateasca pana la 25.05.2023 urmatoarele contributii sociale:

• 7 650 lei (30 600×25%) reprezentand contributia de asigurari sociale, pentru PFA care a realizat ventiuri din activitati independente si din drepturi de proprietate intelectuala,
• 3 060 RON (30600×10%), reprezentand contributia de asigurari sociale de sanatate, pentru PFA care a realizat venituri nete din activitati independente, din drepturi de proprietate intelectuala, chirii, dividende, dobanzi, activitati agricole.

Important de precizat! Cine infiinteaza un PFA in cursul anului 2023 va trebui sa depuna declaratia unica in 30 de zile de la infiintare, estimand veniturile pe care le va realiza in 2023, si va trebui sa tina cont de plafoanele la contributii sociale aferente anului 2023.

Practic, modificarile introduse de la 01.01.2023 in ceea ce privesc contributiile sociale, vor genera bani mai multi la stat, crescand presiunea fiscala pe PFA-urile care relizeaza venituri mai mari, la unele chiar dublandu-li-se cheltuielile cu contributiile sociale, daca ne gandim la PFA-urile cu venituri mai mari decat 24 salarii minime brute pe economie.

Veniturile din chirii sunt veniturile din cedarea folosintei bunurilor, asa cum sunt ele definite in cap. IV din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, actualizata, respectiv veniturile in bani si sau in natura obtinute din cedarea folosintei bunurilor mobile (masini) si imobile (constructii, terenuri) de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, unei alte persoane fizice sau juridice in baza unui contract de inchiriere (locatiune) in forma scrisa.

In iulie 2022 s-a publicat OUG 16/2022, prin care se reintroduce incepand cu 01.01.2023 obligatia proprietarului de a inregistra la ANAF contractul de inchiriere in termen de 30 de zile de la semnarea lui de catre parti, precum si a modificarilor survenite ulterior semnarii contractului. Aceasta obligatie nu ii vizeaza si pe cei care au venituri din arenda ori obtin venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor din locuintele proprietatea personala. De precizat aici faptul ca aceasta obligatie a mai fost in vigoare pana prin 2018, dar s-a eliminat. Ei bine, acum s-a reintrodus.

De asemenea, contractele de inchiriere aflate in derulare au termen 90 de zile de la 01.01.2023 sa fie inregistrate la ANAF.

Prin Ordinul 2031/2022 ANAF a emis procedura de inregistrare a contractelor de inchiriere, astfel ca proprietarul va depune la ANAF urmatoarele documente:

• “Cererea de inregistrare a contractelor de locatiune”, prevăzută în anexa nr. 2 la ordin, in 2 exemplare https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/A2_OPANAF_114_2019.pdf;
• Contractul de inchiriere in copie, in conformitate cu originalul (prin înscrierea de catre contribuabil a menţiunii “conform cu originalul” şi semnătura acestuia, pe fiecare pagina a contractului);

Proprietarul poate depune aceste documente fie DIRECT la registratura organului fiscal competent, fie prin POSTA cu confirmare de primire, fie prin MIJLOACE ELECTRONICE de transmitere la distanta.

ATENTIE: Dacă bunul inchiriat este deţinut în comun, de mai multe persoane, fiecare coproprietar are obligatia inregistrării contractului de inchiriere la organul fiscal competent si fiecare va depune declaratia unica.

O alta modificare in ceea ce privesc veniturile din cedarea folosintei bunurilor este aceea ca incepand cu 01.01.2023 se elimina cota forfetara de 40% (pentru care nu trebuiau prezentate documente justificative), astfel ca de la 01.01.2023 impozitul de 10% se calculeaza direct la venitul brut, care este venitul impozabil. Practic se va impozita intreg venitul realizat din chirii.

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor realizate in anul 2022 se declara prin Declaratia unica pana la data de 25.05.2023. Pentru anul 2022 inca se aplica vechea formula : venitul brut (care reprezinta de fapt valoarea chiriei stipulata in contractul de inchiriere) – cota forfetara de% = venitul net impozabil, la care se calculeaza impozitul pe venit de 10%. Plata impozitului la buget se va efectua pana la 25.05.2023.

In situatia in care chiria reprezinta echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei lunare evaluate la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de BNR, din anul de realizare a venitului. De exemplu, pentru anul 2022, cursul valutar mediu pentru euro exprimat in lei a fost de 4.9315 RON.

***Pentru 2023 cursul valutar mediu euro a fost de 4,9465 lei/euro. Astfel ca, daca contractul de chirie a fost incheiat in valuta euro, pana la 27.05.2024 va trebui depusa declaratia unica cu venitul din chirii realizat pe 2023 la cursul mediu valutar pe 2023 si, daca este cazul, cu venitul din chirii estimat pe 2024.

Tot raportandu-ne la anul 2022, trebuie tinut cont de faptul ca daca valoarea veniturilor din chirii, cumulate si cu alte venituri din activitati independente, activitati agricole, investitii, etc, sunt egale sau depasesc valoarea a 12 salarii minime brute pe tara, contribuabilul va datora si contributia de asigurari sociale de sanatate (CASS), in valoare de 10% calculata la echivalentul in lei a 12 salarii minime brute pe tara, si anume: (2550 RONx12 LUNI)x10% = 3060 RON. Termenul de plata pentru CASS este tot 25.05.2023.

Contribuabilii care nu obtin venituri peste plafonul de 12 salarii brute minime, nu datoreaza CASS, dar pot opta pentru plata acesteia.

Mai precizez aici ca tot prin OUG 16/2022, pentru veniturile realizate incepand cu data de 01.01.2023, care se vor declara in 2024, contribuabilii vor datora CASS la nivelul de:

• 6 salarii minime brute pe tara daca veniturile realizate sunt cuprinse intre 6 si 12 salarii minime brute pe tara;
• 12 salarii minime brute pe tara daca veniturile realizate sunt cuprinse intre 12 si 24 salarii minime brute pe tara;
• 24 salarii minime brute pe tara daca veniturile realizate depasesc 24 salarii minime brute pe tara.

La final va reamintesc de necesitatea inrolarii in spatiul privat virtual (SPV) pentru depunerea Declaratiei unice, dar si pentru accesarea situatiei fiscale personale, fara a mai fii necesar a va deplasa la ANAF, accesand https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/inreg_inrol_pf_pj_spv.

Anul 2023 vine cu o noua provocare pentru societatile comerciale in ceea ce priveste taxele si impozitele, prin modificarea Codului fiscal conform OUG 16/2022 emisa prin vara lui 2022 si Legea 370/2022 adoptata de curand, care aproba dar si modifica ordonanta mentionata.

O modificare foarte importanta pentru societatile comerciale este aceea ca se elimina impozitul de 3% pe veniturile microintreprinderilor care nu au nici un salariat cu norma intreaga de 8 ore sau fractiuni de norma care insumate sa reprezinte echivalentul unei norme intregi. Astfel ca, societatile comerciale care la 31.12.2022 nu au nici un salariat, incepand cu 01.01.2023 devin platitoare de impozit pe profit.

Societatile comerciale care la 31.12.2022 au un salariat cu norma intreaga de 8 ore, vor aplica regimul microintreprinderilor platind impozit pe veniturile micronintreprinderilor de 1% aplicat asupra veniturilor realizate din care se scad anumite venituri cf. art. 53 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal.

Societatile care nu au incheiat nici un contract individual de munca cu norma intreaga la 31.12.2022, mai pot incheia si un contract de mandat pentru administrator la nivelul salariului minim pe economie, astfel ca prin depunerea formularului D700 la ANAF, vor ramane tot la cota de impozit de 1%.

Totodata, societatile comerciale vor trebui sa respecte si alte criterii deja existante in Codul Fiscal si anume:

• capitalul social sa fie detinut de persoane, altele decat statul sau unitatile administrativ-teritoriale;
• societatea nu se afla in dizolvare, urmata de lichidare, inregistrata la Registrul Comertului sau tribunal;

De asemenea, potrivit actelor normative mentionate mai sus, incepand cu 01.01.2023 pentru ca o societate sa ramana la impozitul de 1%, mai trebuie sa indeplineasca si alte conditii, si anume:

• a realizat venituri care nu au depasit echivalentul în lei a 500.000 euro {pana la 31.12.2022 plafonul a fost de 1 000 000 euro);
• a realizat venituri, altele decat cele din consultanta si/sau management, cu exceptia veniturilor din consultanta fiscala, corespunzatoare codului CAEN: 6920 – «Activitati de contabilitate si audit financiar; consultanta în domeniul fiscal», în proportie de peste 80% din veniturile totale;
• are asociati/actionari care detin peste 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cel mult trei persoane juridice romane care se incadreaza sa aplice sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor;
• nu desfasoara activitati in domeniul bancar; asigurari-reasigurari, piete de capital; jocuri de noroc; activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.

Societatile nou infiintate pot opta la infiintare sa plateasca impozitul pe venitul microintreprinderilor de 1%, daca indeplinesc celelalte conditii, dar au termen de 30 de zile de la infiintare sa angajeze o persoana cu norma intreaga.

Societatile comerciale care la 31.12.2022 nu au nici o persoana angajata, incepand cu 01.01.2023 trec la impozit pe profit de 16% aplicat la rezultatul fiscal, calculat conform art. 19 din Legea 227/2015 privind Codul Fiscal actualizat, respectiv la diferenta dintre veniturile si cheltuielile inregistrate, din care se scad veniturile neimpozabile si deducerile fiscale si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. 

Chiar daca in cursul anului 2023, o societate, care a trecut la impozit pe profit ca urmare a neindeplinirii conditiei de a avea un salariat la 31.12.2022, are nevoie pentru desfasurarea activitatii si angajeaza incepand cu 15.02.2022, o persoana cu norma intreaga, nu va trece in cursul anului 2023 la cota de impozit pe veniturile microintreprinderilor de 1%, dar cheltuielile cu personalul vor fi cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit, in sensul diminuarii lui.

Practic, impozitul pe profit devine obligatoriu pentru toate societatile, iar impozitul pe venitul microintreprinderilor devine optional, si se poate aplica in cazul indeplinirii conditiilor impuse.

Legea 227/2015 privind Codul Fiscal la art. 46 alin. 4 lit. a) pct. i permite angajatorilor sa acorde angajatilor proprii precum si copiilor minori ai acestora cu ocazia Pastelui, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, cadouri in bani sau in natura, ori tichete cadou neimpozabile daca valoarea acestora nu depaseste 300 RON pentru fiecare persoana in parte.

Practic, angajatorul poate alege in a-si recompensa angajatii cu ocazia Craciunului prin a le oferi suma de 300 RON atat lor cat si copiilor minori ai acestora, fara ca sa li se retina vreun impozit sau sa li se calculeze contributii sociale pentru aceasta suma.

Desigur ca angajatorul poate sa le ofere angajatilor proprii cadouri in valoare mai mare de 300 RON, dar pentru suma ce depaseste aceasta valoare se vor retine contributii sociale si impozit conform Codului Fiscal in vigoare.

De asemenea, pentru cei 300 RON neimpozabili trebuie sa existe o prevedere in acest sens ori in contractul individual de munca, ori in regulamentul intern, respectiv contractul colectiv de munca.

Astfel, angajatorii pot sa le acorde angajatilor fie cadouri in bani, prin simplu virament bancar in contul de salariu, sau prin registrul de casa, fie cadouri in natura: ciocolata, cafea, sampanie ,de exemplu, fie tichete cadou care se elibereaza pe un card special de catre firme specializate.

Din punct de vedere fiscal, pentru angajatorii platitori de impozit pe profit, conform art. 25 alin. 3 lit. b) din Codul Fiscal, cheltuielile reprezentând cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaților și copiilor minori ai acestora sunt cheltuieli sociale, deductibile limitat, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Pentru angajatorii platitori de impozit pe venitul microintreprinderilor, cheltuielile reprezentand cadourile acordate angajatilor vor afecta doar rezultatul exercitiului, intrucat acestea platesc impozit pe veniturile realizate.

Azi, 09.12.2022, s-a publicat in Monitorul Oficial, partea I, nr. 1186 din 09.12.2022, Hotararea nr. 1447 prin care se stabileste salariul minim garantat pe tara.

Astfel ca, de la 01.01.2023, salariul minim brut pe tara garantat in plata va fi in suma de 3000 RON, fara a include sporuri si alte adaosuri, aferent unui program normal de lucru in medie de 165,333 ore pe luna, reprezentand 18,145 lei/ora.

Am realizat in tabelul de mai jos o comparatie a salariului minim brut pe 2022, respectiv 2023, fara a lua in calcul alte sporuri, adaosuri, deduceri, care se prezinta astfel:

Indicatori	AN 2022	AN 2023	Evolutie
Salar minim brut	2550 RON	3000 RON	↑  15%
Contributii salariat	1026 RON	1226 RON	↑  16%
Contributii societate	57 RON	68 RON	↑  16%
Salar net {in mana}	1524 RON	1774 RON	↑  11.6%
Cheltuieli totale salarii	2607 RON	3068 RON	↑ 15%

Daca facem o comparatie cu salariul minim brut pe tara garantat in plata din 2022, de 2550 RON, vom observa o crestere a salariului minim brut cu 15%, ceea ce inseamna ca o persoana angajata cu un contract de munca la salariul minim brut, la o norma intreaga de 8 ore/zi, va primi in 2023 un salar net de 1724 RON in loc de 1524 RON cat a primit in 2022.

Totodata si angajatorului ii vor creste cheltuielile cu salariile, astfel ca pentru o persoana angajata cu norma intreaga va avea de inregistrat in 2023 o cheltuiala cu salariile de 3068 RON, fata de 2607 RON cat a inregistrat in 2022, fara a mai pune in calcul alte sporuri si adaosuri la salariu.

Prin OUG 168/2022, se prevede faptul ca in cazul salariatilor care sunt angajati cu contract individual de munca cu norma intreaga, la locul de munca unde este functia de baza nu se datoreaza contributii sociale si nu se calculeaza impozit pe venit pentru suma de 200 lei, in perioada 01.01.2023-31.12.2023) cu respectarea anumitor conditii:

• sa fie incadrat cu salariul minim pe economie (de 3000 RON/luna de la 01.01.2023);
• venitul brut realizat intr-o luna (salar incadrare+sporuri+prime) sa nu depaseasca 4000 RON/luna.

Practic se vor calcula si datorii contributii la nivelul sumei de 2800 RON, respectiv 1162 RON contributii platite de angajat si 63 RON contributii platite de angajator.

Tot prin OUG 168/2022 se stabileste si salariul minim pe economie valabil in sectorul constructiilor de 4000 RON/luna, salariul minim in sectorul industriei alimentare si sectorul agricol ramanand la nivelul de 3000 RON/luna.

Deocamdata legiuitorul nu a propus o grila de salarizare diferita pentru cei cu studii superioare, asadar salariul minim brut garantat pe tara este acelasi atat pentru muncitorul necalificat cat si pentru un absolvent de studii superioare.

Entitatile nonprofit, ONG-urile, functioneaza si isi sustin activitatea pe baza sponsorizarilor primite de la persoane fizice si persoane juridice.

Daca in ceea ce privesc persoanele fizice, se stie deja faptul ca acestea pot redirectiona 3.5% din impozitul pe venitul/castigul net anual realizat, prin depunerea formularului D230 la ANAF, in cazul persoanelor juridice lucrurile sunt mai complicate si au suferit modificari in ultima perioada.

Astfel ca, potrivit Legii 32/1994 actualizata, persoanele juridice pot sustine entitatile non-profit prin sponsorizarea constand in bunuri materiale sau mijloace financiare, in baza unui contract de sponsorizare incheiat intre cele doua parti.

Desigur ca legiuitorul a prevazut si anumite limite pentru acordarea de sponsorizare, limite legate de relatia dintre cele doua parti, astfel ca este interzisa :

a) sponsorizarea reciproca între persoane fizice sau juridice;

b) sponsorizarea efectuata de către rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv;

c) sponsorizarea unei persoane juridice fără scop lucrativ de către o altă persoană juridică care conduce sau controlează direct persoana juridică sponsorizata.

Care sunt persoanele juridice care pot efectua sponsorizari:

• societatile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor;
• societatile platitoare de impozit pe profit.

Care sunt limitele pentru a beneficia de deductibilitate din impozit?

• impozit micro: 20% din impozit;
• impozit pe profit: 20% din impozit dar nu mai mult de 0,75% din cifra de afaceri.

Aceste sponsorizari se pot efectua in timpul anului, pana la sfarsitul fiecarui trimestru.

Ca o noutate, ANAF introduce in acest an, prin OPANAF 1679/2022, posibilitatea de a redirectiona catre ONG a sumelor nedistribuite in anul fiscal incheiat, prin intocmirea si depunerea formularului D177.

Astfel ca, societatile care nu au efectuat sponsorizari in timpul anului, precum si societatile care au efectuat sponsorizari, dar nu au atins limita maxim deductibila, mai pot face acest lucru prin depunerea la ANAF a formularului D177 in termen de 6 luni de la termenul legal de depunere a declaraţiei anuale de impozit pe profit, respectiv a declaraţiei de impozit pe veniturile microîntreprinderilor aferente trimestrului IV. Termenul de depunere pentru anul 2021 este 27.12.2022.

Asa cum spune si ordinul, obligaţia plăţii sumei redirecţionate din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor revine organului fiscal competent, dupa ce a analizat si validat doua mari conditii: ONG sa fie înscris la data plăţii sumei respective în Registrul entităţilor/unităţilor de cult pentru care se acordă deduceri fiscale, si, respectiv, debitele reprezentand impozitul pe venitul microintreprinderilor/impozitul pe profit sa fie achitate de catre societati.

Interesant este ca faptul ca formularul D177 are o rubrica “Contract nr si data”, rubrica care devine obligatorie dupa demararea procedurii de completare a formularului, desi in ordin nu este stipulata obligativitatea incheierii unui contract de sponsorizare intre societati si ONG, dar respectand prevederile Legii 32/1994 privind sposorizarea, actualizata, trebuie sa se incheie un contract de sponsorizare intre cele doua parti. Dupa parerea mea, acest formular este similar cu formularul D230, de la persoanele fizice.

Termenul pentru soluţionarea cererilor privind redirecţionarea impozitului pe
profit/impozitului pe veniturile microîntreprinderilor este de 45 de zile de la depunerea D177.

Asadar, haideti sa facem o fapta buna si sa sustinem ONG-urile prin depunerea formularului D177 pentru anul 2021 pana la 25 decembrie 2022, in cazul in care societatile au sume deductibile din sponsorizare nedistribuite inca, sume care in caz contrar raman la ANAF.

“Daca vrei sa-ti fie bine, fa sa le fie bine altora”